Everything has changed

În vremurile moderne toate micile gesturi care dădeau relaţiei dintre bărbat şi femeie o încărcătură aparte, au dispărut aproape cu desăvârşire. Mă îngrozeşte faptul că un bărbat care o ajută pe cea de lângă el să-şi dea jos şi să-şi îmbrace haina, care se ridică în picioare atunci când intră o doamnă în încăpere sau îi oferă scaunul, a ajuns să fie privit cu circumspecţie, ca şi cum ori s-a născut în secolul greşit, ori urmăreşte vreun scop ascuns. Carevasăzică, prinţesele moderne nu mai visează astăzi să fie salvate de un prinţ chipeş pe cal alb, bărbaţii eleganţi, atenţi la orice gest şi discreţi nu mai impresionează cu nimic, iar femeile susţin sus şi tare că nu au nevoie de ei şi nici de protecţia lor, că ele se pot descurca şi singure, dat fiind faptul că sunt independente. Şi nu am nimic rău de zis cu privire la emanciparea femeilor, dar mi-e teamă că această independenţă de care suntem atât de mândre este astăzi dusă la extreme, astfel încât tindem să ne pierdem feminitatea, naturaleţea, iar delicateţea, fineţea şi eleganţa sunt înlocuite de o atitudine indiferentă, rece, chiar războinică. Şi atunci când femeia uita să mai fie femeie, cui îi mai arde să fie “domn” şi poet lângă un sloi de gheaţă?