new post

Azi, drumurile noastre sunt diferite. Tu ești acolo, eu sunt aici. Însă, dacă vreodată drumurile noastre se vor intersecta să știi că am să mă apropii, am să-ți întâlnesc privirea, și-am să-ți mulțumesc.

Am să îți mulțumesc pentru zâmbetele care cândva mi-au luminat fața și pentru lacrimile care mi-au mângaiat obrajii.

Am să-ți mulțumesc că mi-ai fost cel mai bun profesor. M-ai invățat că ultima greșeala e cel mai bun profesor.

Îți voi mulțumi că m-ai invățat să nu mă mai tem. Mi-ai arătat că nu trebuie să-mi fie frică să pierd pe cineva care nu se simte fericit să ma aibă.

Datorită ție nu mai cred în iluzii. Am invățat că faptele mereu demonstrează de ce vorbele nu inseamnă nimic.

gandul saptamanii-29martie 2015

“Ai grijă pe cine iubești. S-ar putea să iubești pentru toată viața o umbră. Sau un gând fericit. Ai grijă cui îi încredințezi sufletul. Pe cine îl lași să treacă dincolo de limite. Cui îi povestești seara despre fricile tale și cu cine împarți fericirea. Ai grijă pe cine îl transformi în creator. Cine îți va controla motivele de împlinire. Ai grijă să nu iubești azi și să suferi mâine, știind că poți controla asta. Ai grijă de poftele și dorințele tale. De nopțile în care nu te poți controla și de zilele în care poți urî. Și de tine ai grijă, urând într-o zi alți oameni. Ai grijă la ce renunți. Ai grijă pe cine iubești.